Auckland Council Libraries: Terms and conditions in Samoan

Terms and conditions in Samoan

Ngā whakamārama me ngā kōrero here – reo Hāmoa

Aiaiga ma tuutuuga o le avea ma sui auai


1.0 Apalai e avea ma sui auai

O tagata uma poo se faalapotopotoga o loo latou totogia lafoga, o mau totogi, pe o loo aumau i le itumalo, ma ua fetaui ma tulaga aiaia a le faletusi, ua agavaa e avea ai ma sui auai o le faletusi. E manaomia le saunia e tagata talosaga o a latou faamatalaga faafesootai mo le faatulagaina o lenei faamoemoe a le pulega. O le aoina o nei faamaumauga o le a teuina e le faletusi e tusa ai ma le tulafono faavae Privacy Act 2020. E iai le aiā a le faletusi e tāpā ai soo se tasi o loo apalai e avea ma sui auai, e faaali mai se faamaoniga o lona agavaa e avea ai ma sui auai, pei o se faataitaiga o le faamaoniga o le tuatusi o loo aumau ai poo le ata o le tagata lea e apalai mai. E mafai e sui auai o le faletusi ona latou ave i tua ni mea e aunoa ma se totogi, peitai e iai le aiā a le faletusi e faatulaga ai ni tau e totogi mo le nonōina o i nisi o mea e ave.

 

2.0 Nonōina o mea a le fanau

Soo se tasi lava e i lalo ifo o le sefuluvalu tausaga, e mafai e sona matua poo se tasi o loo tausia o ia ona fai ma ona sui e faatumuina le pepa e avea ai o ia ma sui auai o le faletusi. O le matua foi lena poo lē o tausia lena tamaitiiti o le a pa’ū i ai le vaaia o mea uma o loo nonō mai e lena tamaitiiti faapea le totogiina o ni tupe uma e nofo aitalafu ai.

E iai sala e totogi pe a tuai ona toe faafoi ni mea sa nonō mai mo tagata matutua ae na faaaoga pepa mo le sui auai a le fanau e aumai ai i tua.

 

3.0 Nonōina o mea e se tasi e lē o agavaa

Soo se tasi e lē o agavaa i lalo o le vaega 1 e avea ai ma se sui auai o le faletusi e aunoa ma le totogia o se tau, e mafai ona ia faatumu se pepa e avea ai ma sui auai ae ia totogi le tau, pe afai e tuuina atu e lea tagata ni faamaoniga talafeagai e mataulia ai o ia.

 

4.0 Tuuina mai o le pepa mo le sui auai

O le a tuuina mai e le tagata faigaluega a le faletusi se pepa mo le sui auai i tagata taitoatasi e apalai e fia maua (i lalo o aiaiga ma faaupuga i le vaega 1.0, 2.0, 3.0 ma le 12.0) lea pepa.

 

5.0 Faaaogāina o le pepa faamaonia o le avea ma sui auai

E na o le tagata ua avea ma sui auai o le faletusi, poo se tasi ua faataga mai e le sui auai, e tatau ona ia faaaogāina le pepa faamaonia a le sui auai. E tatau ona faaali lena pepa faamaonia i le taimi e faatino ai le auaunaga.

 

6.0 Pili ma Tau

O sui auai uma o le faletusi, ua latou malilie uma lava i pili ma tau e totogi a le faletusi. Ua iai i le faletusi le aiā e fai ai ni suiga i nei tau pe a manaomia.

 

7.0 Suiga o le tuatusi

E tatau i sui taitasi ona vave faailoa mai i le faletusi soo se suiga i o latou tuatusi poo nisi faamatalaga e faafesootai ai.

 

8.0 Nonōina o tusi ma faasinotusi (reference items)

E leai se tagata e faataga pe iai sana aiā na te nonō ai se tusi poo se mea o loo faailoa patino mai o se faasinotusi (reference item). Peitai e ono faataga e se tagata faigaluega a le faletusi se tusi faapena e nonō e se sui auai, ae ia iai ni aiaiga e faatulaga lelei.

 

9.0
E tatau ona aloaia lelei le tuuina atu o soo se mea o loo nonō i se tasi a o lei alu ese atu lena tagata mai le faletusi.

 

10.0 Aveesea o Mea e Aunoa ma se Faatagaga

E lē tatau i se tagata (e ese mai lē o loo nonōina se mea) ona ia aveina pe taumafai e aveina se mea mai le faletusi.

10.1 E lē tatau i se tasi ona ia faia ma lona iloa le taumafai e tuuina atu se meatotino a le pulega lea na ia aumai mai le faletusi, e faafesuiai ma se isi mea o ia fia maua, pe faatau atu, pe ave e faamau ai sana aitalafuga tupe.

 

11.0 Mea ua Faaleagaina

Afai ua leiloa se tusi, pe faafoi mai ua leaga po ua lē lelei foliga ua toe foi mai ai, e tatau i lē na ia nonōina ona totogi atu sina tupe i le pulega e toe sui ai lea tusi, poo le totogi o le tau atoa o se mea ua faaleagaina po ua leiloa, i le pulega. E mafai e se tagata faigaluega o le faletusi ona ia faamauina faapea ua leiloa se tusi, pe afai ua atoa le masina e lei toe faafoi ane lava le tusi i le faletusi.

11.1 Afai e mulimuli ane ua toe maua ma faafoi ane i le faletusi le tusi na faapea ua leiloa, i totonu lava o le lua tausaga talu mai le aso na nonō ai, e mafai ona toe totogi uma atu i le tagata na leiloa ai, tupe uma ia sa ia muai totogi mo le leiloa o lena tusi, ae o le a tuu atu lenei mea i le faautautaga lelei a le tagata faigaluega o le faletusi.

 

12.0 Tupe o loo aitalafu ai

E malilie uma sui auai o le faletusi ina ia latou totogia soo se pili ma ni tau e ono tulai mai i lo latou avea ma ni sui auai o le faletusi, e aofia ai i latou ua talia le faaaogā e faamaoniaina ni mea e nonō. E mafai e Faletusi a Aukilani ona taofia mo se taimi, le toe faatinoina o ni auaunaga i na tagata se'iloga e toe totogi atoa uma ane tau o loo aitalafu ai.

E mafai e Faletusi a Aukilani, i le latou faautautaga lelei, ona faaaogā foi auaunaga a kamupani ia e latou te aoina aitalafu, ina ia ao uma ane ai tupe o loo aitalafu ai nisi i le faletusi, lea e ono aofia ai ma tau e faaopoopo i ai e na kamupani ao aitalafu e totogi ai le latou auaunaga. E talia e sui auai uma o le faletusi lo latou tiute tauave e vaai lelei soo se mea e tuuina atu latou te faaaogā, faapea ma ni tau e ao ona latou totogia mai le taimi e lesitala ai seia oo atu i le taimi e lipotia ai ua leiloa po ua gaoia se pepa faamaonia o le avea ma sui auai o le faletusi. O nisi uma tau e toe tulai mai i tua atu o lena taimi, o le a faataatia esse.

E pa‘ū i sui auai uma lava o le faletusi le tiute o le tausia o soo se tusi poo nisi lava mea na avatu ia te ia, ma e faaopoopo atu lava i lalo o lona suafa o loo lesitala ai, totogi uma o lana pepa lesitala ua leiloloa pe ua gaoia e oo atu i le taimi na lipotia ai i le faletusi. Soo se tau e toe faia pe a mavae lena aso o le a fetuutuunai lava.

 

Faaaogāina o le faletusi

Soo se tagata e ulufale i le faletusi e lē tatau ona:

  1. Faia ni amioga e ono tupu ai se vevesi pe afaina ai faalogona o se isi tagata
  2. Aumaia i totonu o le faletusi soo se tusitusiga poo se ata e vevesi pe afaina ai faalogona o se isi tagata
  3. Aumaia soo se meaola i totonu o le faletusi se‘i vaganā ua faataga mai e le Pulega
  4. Faaleagaina soo se meatotino a le faletusi.

Soo se auaunaga a le faletusi poo ni ana meatotino e faaaogā e se tasi, e tatau ona faaaogā mo ni mafuaaga e faaletulafono, ma e lē tatau ona solia ai ni tulafono tau aiā tatau o meatotino, solia ai aiā tatau o mea e lē soona faalauaiteleina, le toe suia pe tapē e aunoa ma se faatagaga o ni faamaumauga o loo iai i le upega tafa‘ilagi, le sailiili e aunoa ma se faatagaga i ni faamatalaga, poo le faaaogā pe aveese mai ni ata poo ni tusitusiga i se faiga faasolitulafono.


Auckland Council Libraries:Terms and conditions in Samoan Information about the key responsibilities of library membership and the terms and conditions in Samoan.